|
|
|
Asociaţia RODSA este partener consultativ al Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (ANIMMC)
|
|
 | În România, activitatea de vânare directă se desfăşoară în baza următoarelor legi, ordonanţe guvernamentale şi regelementări :
| ||||||||||||
| Normele specifice activităţii de vânzare directă, sunt elaborate în conformitate cu Codul european de conduită pentru vânzari directe, aprobat de Federaţia Europeană a Asociaţiilor de Vânzări Directe (FEDSA) la data de 1 iunie 1995 şi cu Directivele 85/577/EEC şi 97/7/EC privitor la activităţile de vânzari directe de la persoană la persoană sau/şi prin reţele de distribuitori independenţi, emise de Comisia legislativă a Uniunii Europene. | ||||||||||||
| Legislaţia poate fi îmbunătăţită prin amendamente la legi şi reglementări, pentru protejarea intereselor companiilor şi distribuitorilor din industria de vânzări directe. Asociaţia RODSA primeşte propuneri pentru amendamente la adresa info@rodsa.ro.
CAENCodurile CAEN de la 1 ianuarie 2008De la 1 ianuarie 2008, sunt valabile următoarele coduri CAEN, specifice activităţilor din industria de vânzări directe şi sisteme MLM:
Notă: *La 4618 trebuie să se specifice natura produselor distribuite pe reţea.
Codurile CAEN până la 31 decembrie 2007526 Comerţ cu amănuntul neefectuat prin magazine5261
Comerţ cu amănuntul prin corespondenţă 511 Activităţi de intermediere în comerţul cu ridicataAceastă
grupă include:
|
ORDONANŢĂ Nr. 99 din 29 august 2000 (extrase*)privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţăEMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 424 din 1 septembrie 2000 În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi ale art. 1 lit. C pct. 2 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă. CAP. 1 Dispoziţii generale ... Scopul ordonanţei ART. 1 Prezenta ordonanţă stabileşte principiile generale privind desfăşurarea activităţii comerciale şi urmăreşte dezvoltarea echilibrată a reţelei de distribuţie a produselor şi serviciilor de piaţă, cu respectarea principiilor liberei concurenţe, protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor, precum şi a mediului. Obiectivele ordonanţei ART. 2 Prevederile ordonanţei au în vedere realizarea următoarelor obiective: a) stimularea dezvoltării activităţii de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă; b) încurajarea liberei iniţiative, asigurarea concurenţei loiale şi a liberei circulaţii a produselor şi serviciilor de piaţă; c) informarea corectă şi protejarea intereselor economice ale consumatorilor, precum şi posibilitatea aprovizionării acestora din zonele de vecinătate; d) modernizarea şi dezvoltarea formelor de distribuţie; e) promovarea echilibrului dintre diverse tipuri de reţele de distribuţie şi diferite forme de vânzare; f) stimularea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii; g) susţinerea şi ocrotirea activităţii comerciale în zonele defavorizate. Domeniul de reglementare al ordonanţei ART. 3 (1) Prezenta ordonanţă reglementează activităţile din sectorul comercial şi al serviciilor de piaţă privind cerinţele necesare în vederea desfăşurării acestor activităţi, structurile de vânzare, practicile şi regulile comerciale, precum şi sancţiunile în caz de nerespectare a prevederilor prezentei ordonanţe. (2) Activitatea comercială, în sensul prezentei ordonanţe, se exercită cu referire la produsele alimentare, nealimentare şi la serviciile de piaţă prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta ordonanţă. (3) Sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonanţe activităţile de comercializare având ca obiect: a) produsele medicamentoase, tehnico-medicale şi protezele medico-chirurgicale; b) produsele agricole şi agroalimentare vândute de producătorii agricoli individuali în baza certificatului de producător; c) combustibilii pentru uzul mijloacelor de transport, inclusiv cei comercializaţi prin staţii de distribuţie; d) bunurile din producţia proprie a meşteşugarilor vândute la locurile de producţie; e) produsele apicole, peştele şi vânatul, provenite în exclusivitate din exercitarea activităţii legale a apicultorilor, pescarilor şi vânătorilor; f) lucrările, brevetele şi invenţiile, precum şi publicaţiile de natură ştiinţifică sau informativă realizate de titularii acestora; g) tipăriturile, pliantele, broşurile şi albumele, realizate în scopul prezentării patrimoniului cultural deţinut de muzee, centre de cultură, teatre sau alte instituţii similare acestora, ori bunurile culturale sau cu caracter promoţional specifice activităţii instituţiilor culturale, şi comercializate prin fondul propriu al fiecărei instituţii culturale sau cu prilejul unor manifestări cultural-artistice organizate de acestea; h) mărfurile vândute către vizitatori, în cadrul târgurilor, saloanelor şi al altor manifestări expoziţionale, cu condiţia ca acestea să facă obiectul manifestărilor respective; i) produsele confiscate şi valorificate de Ministerul Finanţelor conform dispoziţiilor legale în vigoare; j) unele produse şi servicii de piaţă reglementate prin acte normative speciale. (4) Dispoziţiile prezentei ordonanţe se aplică activităţilor comerciale desfăşurate şi serviciilor prestate pe teritoriul României. Vânzările directe ART. 42 (1) Vânzarea directă este acea practică comercială prin care produsele sau serviciile sunt desfăcute direct consumatorilor în afara spaţiilor de vânzare cu amănuntul, prin intermediul vânzătorilor direcţi, care prezintă produsele şi serviciile oferite spre vânzare. (2) Vânzarea prin reţele (multilevel marketing) este o formă a vânzării directe prin care produsele şi serviciile sunt oferite consumatorilor prin intermediul unei reţele de vânzători direcţi şi independenţi care primesc un comision atât pentru vânzările proprii, cât şi pentru vânzările generate de reţelele de vânzători direcţi şi independenţi pe care i-au recrutat personal. Vânzările piramidale/etajate ( # exemplu) ART. 43 Sunt considerate practici comerciale interzise: a) vânzarea piramidală, vânzarea practicată prin procedeul denumit "bulgăre de zăpadă" sau orice alte procedee similare care constau în special în a oferi produse/servicii consumatorilor făcându-i să spere că le vor obţine fie cu titlu gratuit, fie la un preţ redus faţă de valoarea lor reală şi condiţionând vânzările de plasarea contra plată de bonuri, tichete, cupoane ori a altor titluri similare către terţi sau de colectarea de adeziuni sau subscrieri; b) faptul de a propune unei persoane să colecteze adeziuni sau să se înscrie pe o listă făcând-o să spere câştiguri financiare rezultate din progresia geometrică a numărului de persoane recrutate sau înscrise. ART. 44 (1) În cazul reţelelor de vânzare constituite prin recrutarea aderenţilor sau afiliaţilor este interzis să se solicite aderentului sau afiliatului reţelei plata unei sume aferente dreptului de intrare în reţea, cu excepţia contravalorii materialelor sau a serviciilor de natură pedagogică, formativă, demonstrativă ori de vânzare sau a oricărui alt material sau serviciu similar. (2) În cadrul aceleiaşi reţele este, de asemenea, interzis să se impună unui aderent sau afiliat achiziţionarea unui stoc de produse destinat vânzării ulterioare, fără obligaţia ca stocul de produse nevândute de aferent/afiliat să fie reprimit de titularul reţelei. Vânzările în afara spaţiilor comerciale ART. 45 (1) Vânzările în afara spaţiilor comerciale sunt acele vânzări directe realizate de comercianţi în următoarele situaţii: a) în timpul unei deplasări organizate de comerciant în afara spaţiilor sale comerciale; b) în timpul unei vizite efectuate de comerciant, dacă aceasta nu a avut loc la solicitarea expresă a consumatorului: - la locuinţa unui consumator, unde pot fi încheiate contracte şi cu alte persoane prezente; - la locul de muncă al consumatorului sau în locul în care acesta se găseşte, chiar temporar, pentru motive de lucru, studiu sau tratament; c) în orice alte locuri publice sau destinate publicului, în care comerciantul prezintă o ofertă pentru produsele sau serviciile pe care le furnizează, în vederea acceptării acesteia de către consumator. (2) Comercianţii care efectuează vânzări în afara spaţiilor comerciale sunt obligaţi să comunice datele de identificare a personalului angajat organelor de poliţie locale şi răspund civil faţă de efectele activităţii acestora. ART. 46 Beneficiarul autorizării eliberează legitimaţii persoanelor angajate în acest sistem de vânzare; legitimaţiile vor fi retrase imediat ce deţinătorii acestora îşi pierd calitatea de angajat. ART. 47 Legitimaţiile eliberate şi vizate trimestrial vor conţine numele şi fotografia salariatului, denumirea şi adresa firmei, semnătura managerului şi vor fi prezentate în cursul desfăşurării operaţiunilor de vânzare. Vânzările cu prime ART. 55 Vânzarea cu prime este acea practică comercială prin care cu ocazia unei vânzări de produse/servicii sau a unei oferte de vânzare de produse/servicii se oferă consumatorului, cu titlu gratuit, prime sub forma unor produse/servicii. ART. 56 Este interzisă orice vânzare sau ofertă de vânzare de produse sau orice prestare sau ofertă de prestare de servicii făcută către consumator, care dă dreptul acestora, cu titlu gratuit, imediat sau la un anumit termen, la o primă sub forma unor produse/servicii, în afara cazurilor în care acestea sunt identice cu produsele/serviciile cumpărate. ART. 57 Nu sunt considerate prime: a) ambalajele produselor; b) produsele sau serviciile indispensabile utilizării normale a produsului sau serviciului cumpărat; c) eşantioanele oferite de producător sau de comerciant, cu condiţia ca ele să fie oferite în cantitatea strict necesară pentru aprecierea corectă a calităţii produsului şi să fie inscripţionată pe acestea menţiunea "eşantion gratuit - nu poate fi vândut"; d) articolele personalizate, respectiv obiectele purtând mesaje publicitare, inscripţionate în mod vizibil şi care nu se regăsesc ca atare în comerţ; e) serviciile postvânzare; f) facilităţile de staţionare oferite de către comercianţi consumatorilor.
|
LEGEA Nr. 650 din 7 decembrie 2002 (extrase*) pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă EMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 914 din 16 decembrie 2002 Parlamentul României adoptă prezenta lege. ART. 1 Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 99 din 29 august 2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, adoptată în temeiul art. 1 lit. C pct. 2 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 1 septembrie 2000, cu următoarele modificări şi completări: 1. Articolul 1 va avea următorul cuprins: "ART. 1 Prezenta ordonanţă stabileşte principiile generale privind desfăşurarea activităţii comerciale şi urmăreşte dezvoltarea reţelei de distribuţie a produselor şi serviciilor de piaţă, cu respectarea principiilor liberei concurenţe, protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor, precum şi a mediului." 2. Literele c), e), f) şi g) ale articolului 2 vor avea următorul cuprins: "c) informarea corectă şi protejarea intereselor consumatorilor, precum şi posibilitatea asigurării produselor şi serviciilor de piaţă în zonele de vecinătate ale acestora; (...) e) promovarea diverselor tipuri de reţele de distribuţie şi forme de vânzare; f) stimularea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii cu activitate de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă; g) susţinerea şi ocrotirea activităţii comerciale şi de prestări de servicii de piaţă în zonele defavorizate." 3. Alineatul (1) şi literele a), d), h), i) şi j) ale alineatului (3) ale articolului 3 vor avea următorul cuprins: "ART. 3 (1) Prezenta ordonanţă reglementează activităţile din sectorul comercial şi al serviciilor de piaţă privind cerinţele necesare desfăşurării acestor activităţi, structurile de vânzare, practicile comerciale şi regulile generale de comercializare, precum şi sancţiunile în caz de nerespectare a prevederilor acesteia. (....) a) produsele medicamentoase, dispozitivele medicale; (....).d) bunurile din producţia proprie a meşteşugarilor individuali vândute la locurile de producţie; (....)h) mărfurile vândute către vizitatori, în cadrul festivalurilor, târgurilor, saloanelor sau al altor manifestări expoziţionale, cu condiţia ca acestea să facă obiectul manifestărilor respective; i) produsele confiscate şi valorificate conform dispoziţiilor legale în vigoare; j) produsele şi serviciile de piaţă reglementate prin acte normative speciale." 4. Litera e) a alineatului (3) al articolului 3 se abrogă. 5. Articolul 4 va avea următorul cuprins: 37. Articolul 42 va avea următorul cuprins: "ART. 42 (1) Vânzarea directă este acea practică comercială prin care produsele sau serviciile sunt desfăcute de către comerciant direct consumatorilor, în afara spaţiilor de vânzare cu amănuntul, prin intermediul vânzătorilor direcţi, care prezintă produsele şi serviciile oferite spre vânzare. (2) Vânzarea prin reţele (multilevel marketing) este o formă a vânzării directe prin care produsele şi serviciile sunt oferite consumatorilor prin intermediul unei reţele de vânzători direcţi care primesc un comision atât pentru vânzările proprii, cât şi pentru vânzările generate de reţelele de vânzători direcţi pe care i-au recrutat personal." 38. Litera b) a articolului 43 va avea următorul cuprins: ( # exemplu) "b) faptul de a propune unei persoane să colecteze adeziuni sau să se înscrie pe o listă, făcând-o să spere câştiguri financiare rezultate din creşterea numărului de persoane recrutate sau înscrise." 48. Articolul 55 va avea următorul cuprins: "ART. 55 Vânzarea cu prime este acea practică comercială prin care la vânzarea sau oferta de vânzare de produse/servicii se oferă consumatorului, cu titlu gratuit, imediat sau la un anumit termen, prime sub forma unor produse/servicii." 49. Articolul 56 va avea următorul cuprins: "ART. 56 Este interzisă orice vânzare ori ofertă de vânzare de produse sau orice prestare ori ofertă de prestare de servicii făcută către consumator, care dă dreptul acestuia, cu titlu gratuit, imediat sau la un anumit termen, la o primă sub forma unor produse/servicii, în afara cazurilor în care acestea sunt identice sortimental cu produsele/serviciile cumpărate." 50. Litera c) a articolului 57 va avea următorul cuprins: "c) produsele sau serviciile a căror valoare este de până la 10% din preţurile de vânzare/tarifele produselor/serviciilor achiziţionate de către consumatori;"
|
Proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea jocurilor de noroc( http://www.mfinante.ro/legislatie/index.jsp?selected=2 ) EXPUNERE DE MOTIVEPrintre obiectivele legislative prioritare ale Guvernului in cadrul procesului de pregatire a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana si aderarea la NATO, precum si pentru realizarea unor obiective prioritare din Programul de guvernare, se regaseste si proiectul de act normativ care sa reglementeze regimul de autorizare a activitatilor din domeniul jocurilor de noroc. Dupa aparitia Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.69/1998 privind regimul de autorizare a activitatilor din domeniul jocurilor de noroc, schimbarile intervenite in economia romaneasca, precum si necesitatea mentinerii unor mecanisme de autorizare viabile impun necesitatea modificarii legislatiei actuale din domeniul jocurilor de noroc cu noile elemente intervenite in aceasta perioada. ... ... Interzicerea jocurilor on-line organizate prin sisteme de comunicatii de tip internet, a jocurilor de tip bingo organizate prin retelele de televiziune sau prin alte mijloace de transmisie asimilate, a pariurilor care au ca suport tehnic rezultatele unor concursuri clandestine, a jocurilor tip alba - neagra ale caror rezultate pot fi influentate prin dexteritatea organizatorului de joc sau a manuitorului mijloacelor de joc, precum si a jocurilor, indiferent de denumirea lor, prin care se propune unor persoane sa depuna sau sa colecteze bani ori sa se inscrie pe o lista, facandu-le sa spere castiguri financiare rezultate din cresterea numarului de persoane recrutate sau inscrise, indiferent cum se realizeaza aceasta colectare sau inscriere pe liste (jocurile de tip “piramidal”). Fata de cele de mai sus, a fost intocmit prezentul proiect de lege, pe care, daca sunteti de acord, va rugam sa-l semnati. MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICEMihai Nicolae Tănăsescu LEGEprivind organizarea şi funcţionarea jocurilor de norocART.1 Organizarea şi exploatarea activităţii de jocuri de noroc pe teritoriul României se realizează numai în baza Licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a Autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, documente acordate de Ministerul Finanţelor Publice. ART.2 (1) Prin joc de noroc se înţelege procedura de atribuire a unor câştiguri de orice fel, în funcţie de anumite elemente aleatorii, indiferent de modul de producere a acestora, cu perceperea, sub orice formă, a unor taxe de participare, directe sau disimulate. (2) Pentru a fi considerat joc de noroc, condiţiile de element aleatoriu şi taxa de participare, sunt cumulative în inţelesul prezentei legi. (3) Organizarea oricărui joc de noroc implică, în general, existenţa următoarelor elemente: joc şi/sau partidă, taxă de participare numita miză sau pariu, mijloace de joc, organizator, participant şi câştig sau premiu. ART.3 (1) Prin taxă de participare directă se înţelege suma de bani percepută direct de la jucător de către organizator în schimbul dreptului de participare la joc. (2) Prin taxă de participare disimulată se înţelege suma de bani percepută suplimentar pentru vânzarea unor produse care permit dreptul de participare la jocurile de noroc, precum şi tarifele suplimentare (suprataxă) percepute pentru utilizarea liniilor telefonice sau a altor mijloace de telecomunicaţie asimilate acestora ori pentru prestarea unor servicii a căror finalitate constă în dreptul de participare la un joc de noroc. ART. 4 (1) Prin mijloc de joc se înţelege suportul material constând în maşini, instalaţii, dispozitive, mese de joc şi altele, inclusiv suportul informatic aferent, care servesc la organizarea şi desfasurarea jocurilor de noroc. (2) Mijloacele de joc pot fi: de bază, care genereaza direct elemente aleatorii, şi auxiliare. ART.5 (1) Prin organizator de jocuri de noroc se înţelege persoana juridică română care a obţinut licenţă de organizare a jocurilor de noroc potrivit prezentei legi. (2) Organizatorii de jocuri de noroc sunt obligaţi să asigure jucătorilor participarea la joc cu şanse egale, la mize egale jucate pe elemente aleatorii sau, în cazul pariurilor, pe elemente de hazard şi de abilitate a jucătorilor. ART.6 Prin participant la jocul de noroc se înţelege orice persoană fizică majoră care doreşte şi are dreptul să participe la jocuri legal autorizate pe teritoriul naţional. Participarea la joc presupune adeziunea fără limite sau fără rezerve la toate prevederile regulamentului respectivului joc de noroc. ART.7 Prin caştig sau premiu se inţelege suma acordată de organizator participantului la joc în conformitate cu prevederile regulamentului respectivului joc de noroc. ART.8 (1) Jocurile de noroc ce pot fi autorizate, se clasifică după cum urmează: a) jocuri de tip loto, dacă sunt folosite rezultatele pur aleatorii ale unor evenimente ce constau din extrageri de numere, de litere, bilete sau simboluri, indiferent de procedurile şi caracteristicile mijloacelor utilizate pentru efectuarea extragerilor (urne, roţi, cupe şi alte asemenea mijloace); se includ în această categorie loteriile, inclusiv cele instantanee, toate genurile de tombole, bingo, keno care nu se desfăşoară în prezenta jucătorilor, şi, în general, orice joc ce constă din extrageri de numere, de litere, simboluri, formulare sau bilete, precum şi toate dispozitivele mecanice, electronice, video şi altele asemenea prin intermediul cărora pot fi obţinute diverse câştiguri determinate de evenimente aleatorii generate de respectivele mecanisme; b) jocuri de tip pariu, dacă sunt folosite rezultatele unor evenimente ce se vor produce fără implicarea organizatorilor, cu condiţia ca rezultatele pe care se pariază să nu fie determinate pur aleatoriu. Pariul este un joc de noroc în care participantul trebuie să indice (pronosticheze) rezultatele unor evenimente ce urmeaza să aibă loc. În această categorie se includ: (i) pariurile mutuale în cadrul cărora premiul se distribuie participanţilor declaraţi câştigători, proporţional cu numărul variantelor câştigătoare deţinute de fiecare dintre aceştia, organizatorul fiind implicat doar în procesul de colectare a taxelor de participare şi de distribuire a sumelor stabilite cu titul de premii în conformitate cu prevederile regulamentelor de joc respective; (ii) pariurile in cotă fixă în cadrul cărora organizatorul este cel care stabileşte pe baza unor criterii proprii şi aduce la cunoştinţa participanţilor cotele de multiplicare a taxei de participare în cazul în care variantele jucate sunt declarate câştigătoare în conformitate cu prevederile regulamentelor de joc respective; c) jocuri de noroc active, dacă evenimentele se produc cu ajutorul unor mijloace specifice de joc, în prezenţa participantilor la joc, cu sau fără participarea directă a acestora. Mijloacele de joc folosite pot fi: rulete, carti, zaruri, bile, instalaţii mecanice, electrice, electromagnetice, electronice, videoautomate, precum şi jocuri exploatate prin intermediul unor mecanisme, instalaţii de orice fel, ale căror câştiguri presupun concomitent atât dexteritatea sau abilitatea jucătorului, cât şi hazardul, cum ar fi: Atlantic Pusher, Niagara etc., precum şi altele asemenea, ruleta americană, ruleta franceză, black-jack, poker de orice fel, baccara, chemin de fer, redgo, punto banco, table, canastă, pinacle, 66, pasienţe, garde au coeur, belotă, 21 şi altele de acest fel. În această categorie se includ: (i) jocurile cu câştiguri generate de elemente aleatorii, organizate prin folosirea maşinilor, utilajelor, instalaţiilor mecanice, electrice, electromagnetice, electronice, videoautomate, jocuri exploatate prin intermediul unor mecanisme, instalaţii de orice fel, ale căror câştiguri presupun concomitent atât dexteritatea sau abilitatea jucătorului, cât şi hazardul; (ii) jocurile tip cazinou, cu câştiguri generate de elemente aleatorii, desfăşurate la mese obişnuite sau speciale, organizate prin folosirea bilelor, cărţilor, însemnelor, zarurilor sau a oricăror altor obiecte ori forme fizice de participare şi de desfăşurare a jocurilor de noroc; (iii) jocurile bingo desfăsurate în săli de joc, cu câştiguri generate de elemente aleatorii, organizate prin folosirea echipamentelor complexe de extragere de tip loteristic, care sunt caracterizate prin extrageri şi premieri succesive. (2) În măsura în care vor apărea şi alte tipuri de jocuri de noroc, caracterizate prin atribuirea de câştiguri în funcţie de factori aleatorii, de hazard, cu perceperea unor taxe de participare directă sau disimulată, acestea vor intra sub incidenţa obligativităţii de a obţine licenţă, respectiv autorizaţie, în condiţiile în care organizarea şi desfăşurarea lor este permisă prin lege. (3) Jocurile de noroc se pot organiza cu sau fără participarea directă a jucătorilor, indiferent de mijloacele tehnice utilizate. ART.9 Nu sunt considerate jocuri de noroc şi sunt permise fără autorizare următoarele tipuri de jocuri: a) tombolele organizate în şcoli, în grădiniţe sau în alte colectivităţi şi care au un caracter distractiv şi nonprofit pentru organizatori; b) jocurile de tip distractiv, exploatate prin intermediul unor maşini, aparate, dispozitive de orice fel şi care nu presupun câştiguri bazate pe elemente aleatorii, având ca scop testarea forţei, inteligenţei şi dexterităţii participantului; c) acţiunile organizate de diferiţi agenţi economici denumite loterii publicitare, în scopul stimulării vânzărilor, şi care nu presupun taxe de participare, respectiv nici un fel de cheltuială suplimentară din partea participanţilor şi nici majorarea preţului pe care produsul l-a avut anterior desfăşurării acţiunii publicitare. ART.21 Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 4 ani sau cu amendă, fapta oricarei persoane care organizează, desfăşoară sau înlesneşte următoarele activităţi: a) jocuri de noroc virtuale organizate prin sisteme de comunicaţii de tip internet; b) jocurile bingo şi keno organizate prin reţelele de televiziune sau prin alte mijloace de transmisie asimilate; c) pariurile încheiate pe rezultatele unor concursuri clandestine; d) jocurile tip alba - neagra ale căror rezultate pot fi influenţate prin dexteritatea organizatorului de joc, a mânuitorului mijloacelor de joc, cum ar fi: cărţi de joc, cauciucuri cu timbre, capace cu boabe de cereale, capace cu bilă etc.; e) jocurile de tip pariu, indiferent de forma de organizare şi mijloacele de joc utilizate, care folosesc ca suport de joc rezultatele jocurilor de tip loto, indiferent de locaţia în care se organizează aceste jocuri, şi în care participanţii au posibilitatea să indice (pronosticheze) rezultatele acestor evenimente. ART.22 (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani sau cu amendă, organizarea şi desfăşurarea de jocuri, indiferent de denumirea lor, prin care se propune unor persoane să depună sau să colecteze bani ori să se înscrie pe o listă, făcându-le să spere câştiguri financiare rezultate din creşterea numărului de persoane recrutate sau înscrise, indiferent cum se realizează această colectare sau înscriere pe liste. (2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 4 ani sau cu amendă, fapta de a propune unei persoane să depună sau să colecteze bani ori să se înscrie pe o listă în condiţiile prevăzute la alin.(1).
|
#Exemplu de schemă piramidală financiară ilegală: Delphin International
*Prezentarea extraselor din Ordonanţa 99/2000 şi Legea 650/2002 a fost alcătuită de dl. dr. Alpár Fodor fodoralpar@gmail.com , expert marketing RODSA.
|
Ó 2002 - 2009 RODSA |
